Trei întrebări

30 01 2010

Intr-o zi un împărat a dorit sa afle care din supusii sai au intelepciunea de a gasi răspunsurile la trei întrebări: Care este cel mai bun timp pentru a face fiecare lucru? Cine sunt cei mai importanti oameni din jurul tau? Care este cel mai important lucru de făcut, în orice moment?  Împăratul a emis un decret anunţând că oricine ar putea răspunde la întrebările sale va primi o răsplată mare. Mulţi au făcut drumul spre palat, dar Împăratul nu a fost mulţumit cu niciunul dintre răspunsuri.

După mai multe nopţi de reflecţie, împăratul s-a hotarat sa merga in vizita la un pustnic care a trăia pe munte şi a era cunoscut a fi un om luminat. Deoarece sihastrul era cunoscut pentru a primi numai pe cei săraci si refuză să aibă de a face cu persoane cu avere sau cu putere, împăratul s-a deghizat intr-un ţăran simplu.

Cand împăratul l-a găsit pe sihastru, acesta sapa grădina din faţa colibei sale. A dat din cap in semn de salut şi a continuat să sape. Sapatul gradinii era evident greu pe el, om bătrân. Împăratul s-a apropiat de el şi a zis: „Am venit aici pentru a cere ajutorul tău cu trei întrebări: Când este cel mai bun timp pentru a face fiecare lucru? Cine sunt persoanele cele mai importante din jurul meu ? Care este cel mai important lucru de făcut, in orice moment ? ” Sihastrul a ascultat cu atenţie, l-a batut pe umăr pe împărat si a continuat sa sape. Împăratul a spus: „Trebuie sa fi obosit. Lasă-mă să-ti dau o mână de ajutor.” Pustnicul i-a mulţumit, i-a înmânat lopata şi apoi se aşeză pe pământ să se odihnească. După ce a săpat două rânduri, împăratul s-a oprit şi a repetat întrebările sale. Sihastrul nu a răspuns, dar l-a invitat sa se odihneasca si sa sape el insusi in acest rastimp. Dar, împăratul a continuat să sape pana ce soarele a apus, cand Împăratul a pus lopata jos şi i-a spus sihastrului: „Am venit aici să te întreb dacă aţi putea să-mi răspundzi la trei întrebări. Dar dacă nu-mi poti da nici un răspuns, te rog să-mi spui cum pot ajunge pe drum spre casă.” Sihastru si-a ridicat capul şi l-a întrebat pe împărat, „Ai auzit ceva intra-acolo?” Imparatul a întors capul si amandoi au văzut un om cu o barbă lungă albă iesind din pădure. Fugea tinandu-se cu mâinile de o rană sângeranda. Omul a fugit spre împărat si a căzut inconştient la pământ. Avea răni adânci. Împăratul a curăţat rana bine şi apoi folosind propria cămaşa l-a bandajat. A continuat să badijoneze ranile pana cand sângele s-a oprit in cele din urma. Cand rănitul si-a recăpătat cunoştinţa, a cerut un pahar cu apă si imparatul a fugit şi i-a adus un ulcior de apă proaspătă. Între timp, soarele a apus si au facut degraba o colibă unde l-au asezat pe ranit. Împăratul, obosit dupa urcatul muntelui, sapatul gradinii a adormit si el rezemat de usa.

Când soarele a rasarit si s-a trezit, Imparatul uitase pentru ce venise. Văzu pe omul rănit sezand in coliba, care şopti greu „Te rog, iartă-mă.” „Dar ce-ai făcut că ar trebui să iert?” a întrebat împăratul. „Tu nu mă cunoşti, Majestate, dar eu te cunosc. Am jurat să ma răzbun pe tine, pentru ca in timpul războiului mi-ai omorât fratele meu şi mi-ai confiscat bunurile mele. Când am aflat ca mergi de unul singur pe munte, am decis să te omor. Dar după o lungă perioadă de asteptare, în loc sa te găsesc pe tine, am dat peste soldatii tăi, care m-au recunoscut si in lupta ce a urmat am fost rănit. Din fericire am scăpat şi am fugit aici. Dar dacă nu te-aş fi întâlnit, aş fi fost cu siguranţă mort până acum. Am avut intenţia sa te ucid, dar în loc tu mi-ai salvat viaţa ! Mi-e ruşine şi sunt recunoscător dincolo de cuvinte. Jur să fiu slujitorul vostru pentru tot restul vieţii mele, eu, copiii şi nepoţii mei. Vă rog să-mi acordati iertarea dumneavoastra.”

Împăratul a fost nespus de satisfacut să văda că a putut sa se impace atât de uşor cu un fost inamic. Nu numai ca a iertat omul, dar a promis să-i returneze toate proprietatile şi sa trimita un medic propriu, până când el va fi fost complet vindecat.

Înainte de a se întoarce la palat, împăratul a vrut să repete întrebările sale pentru ultima data. L-a gasit pe sihastru punand seminţele în pământul săpat cu o zi înainte. Sihastru s-a ridicat şi s-a uitat la împărat.”Dar întrebările dumneavoastră au primit deja un răspuns.” „Cum?” a întrebat împăratul, nedumerit.

„Ieri, dacă nu ai fi avut milă de mine şi nu mi-ai fi dat o mână de ajutor, ai fi fost atacat de dusmanul tau pe drumul de intoarcere spre casa. Apoi a-i fi regretat profund nu ai mai stat cu mine. Prin urmare, cel mai important moment de timp a fost când ai sapat pamantul, cea mai importantă persoană am fost eu, si cea mai importanta fapta a fost să mă ajuti. Mai târziu, când omul rănit a fugit până aici, momentul cel mai important a fost timpul petrecut pentru badijonarea ranii, daca nu ai fi avut grijă de el şi-ar fi murit ai fi pierdut şansa de a te impaca cu el. De asemenea, el a fost persoana cea mai importantă şi cel mai important lucru a fost sa ai grija de rana sa.”

„Amintiţi-vă că nu există decat un singur moment de timp important şi el este ACUM. Momentul de faţă este singura data pe care il controlam. Persoana cea mai importantă este întotdeauna cea cu care esti, exact in fata ta. Cel mai important lucru este să faci acea persoana ce-ti sta in fata sau langa tine, fericita si asta este scopul vietii”.

Lev Tolstoi


Acțiuni

Information

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: