Din înțelepciunea indienilor americani

„Marele Spirit este în toate lucrurile: el este in aerul pe care îl respirăm. Marele Spirit este Tatăl nostru, iar Pământul este mama noastră. Ea ne hrănește, ce am pus în pământ se întoarce la noi.”-Big Thunder (Bedagi) Wabanaki Algonquin

„Cel mai important aspect al vietii, este Cel care vine în sufletul nostru când ne dam seama de asta. Unitatea cu Universul și cu toate puterile sale este fundamentala. Suntem regasiti când ne dam seama că în centrul Universului locuiește Marele Spirit și că acest centru este pretutindeni, este în fiecare dintre noi.”- Black Elk – Oglala Sioux

Du-te înainte cu curaj

Când ai dubii, stai și așteapta.

Când nu ai nici o îndoială, atunci du-te inainte cu curaj.

Atâta timp cât te învăluie ceața, asteapta.

Stai până când lumina soarelui se revarsă și risipește cețurile.

Cu siguranță lumina va veni.

Apoi acționează cu curaj.

-Ponca Chief White Eagle

Ai grija de Pământ.

Ti-a fost dat tie de către părinți,

Este împrumutat de tine de la copiii tai.

Noi nu moștenim Pământul de la strămoșii noștri,

L-am împrumutat de la copiii noștri.

Proverb indian

„Omenirea nu a țesut pânza vieții. Suntem un singur fir în ea. Orice am face pentru omenire, ne facem nouă. Toate lucrurile sunt legate împreună. Toate lucrurile sunt legate.”- Chief Seattle

Fie ca stelele sa duca tristețea ta departe,

Fie ca florile sa-ti umple inima cu frumusete,

Fie ca speranta sa-ti ștearga totdeauna lacrimile.

Și mai presus de toate, fie ca linistea să te faca puternic.

-Chief Dan George

„Înainte ca frații noștri albi să ne civilizeze, noi nu aveam nici un fel de închisoare. Din acest motiv, nu aveam delincvenți. Fără o închisoare, nu pot exista infractori. Nu am avut nici lacate, nici chei și, prin urmare, printre noi nu au existat hoți. Când cineva era atât de sărac încât el nu-si putea permite un cal, un cort, sau o pătură, el ar fi primit totul ca un cadou. Am fost prea necivilizati ca sa dam o importanță atat de mare proprietatii civilizate. Nu știam de nici un fel de bani și, în consecință, valoarea unui om nu a fost determinată de averea sa. Nu aveam nici o lege scrisă, nici avocați, nici politicieni, de aceea nu au putut să ne trișeze și sa ne escrocheze. Am fost într-adevăr într-o stare dificila înainte de sosirea oamenilor albi și nu știu cum am reușit să gestionam aceste lucruri fundamentale care (așa cum ne spun ei – oamenii albi), sunt atât de necesare pentru o societate civilizată. „John Lame Deer Sioux Lakota

„O Mare Spirit, ajută-mă mereu să spun adevărul în liniște, pentru a asculta cu mintea deschisa atunci când alții vorbesc și să-mi amintesc pacea care poate fi găsita în tăcere.” – Cherokee prayer

„Pacea și fericirea sunt disponibile în orice moment. Pacea este la fiecare pas. Pacea și fericirea umbla mână în mână mereu. Nu există soluții politice la probleme spirituale. Amintiți-vă: daca Creatorul le-a pus acolo, acolo este locul potrivit. Sufletul nu are nici o stralucire dacă ochii nu au lacrimi.”- Indian Chief

traducere dupa: http://nolimitformind.com/10-pieces-of-wisdom-quotes-from-native-american-elders/

foto: Public domain photo by Edward Curtis, pub. at denverpost.com

Vorbe intelepte

fiului meu la 20 de ani, spre invatatura si folosinta, odata cu urarile de La multi ani !

„În drum spre fericire nu ezita sa te înarmezi cu sinceritate.”

„Valoarea unui lucru o observi numai dupa ce ai pierdut acel lucru.”

„Nu rascoli cenusa trecutului pentru ca vei gasi scânteia ce te va arde.”

„Câteodata, numai pierzându-i pe cei pe care-i iubesti, simti cât îti sunt de dragi.”

„A ajunge la inima cuiva este o arta; a iesi este o capodopera.”

„Zâmbeste celui ce te-a jignit, sa nu-ti poata citi durerea din suflet.”

„Când suntem sanatosi dam cu mare usurinta sfaturi celor bolnavi.” (Terentius)

„Si cel mai frumos trandafir are spini.”

„Cine face întotdeauna ce vrea rareori face ceea ce trebuie.” (Oxenstierna)

„Nimic nu dam cu mai multa darnicie ca sfaturile noastre.” (La Rochefocauld)

„Timpul scoate adevarul la lumina.” (Menander)

„Un defect se observa mai usor decât o calitate.” (Kusumadeva)

„Spune-mi de cine râzi si-ti voi spune cine esti.” (Orestano)

„Daca n-ai vânt în pânze trage la vâsle!” (Jennifer Prugh)

„Fericirea si prostia sunt diferite din cel putin o singura cauza: nu toti prostii sunt fericiti!”

„Atunci când nu faci nimic cu viata ta traiesti din fantezii.”

„Atunci când visele se destrama curg lacrimi. Asa se poate explica formarea oceanelor.”

„Nimic nu este mai penibil pentru tine decât sa vezi pe cineva facând un lucru despre care chiar tu ai spus ca nu poate fi facut.” (Sam Ewing)

„Cum e posibil sa-ti traiesti viata uitându-te la o usa fara a avea curajul sa o deschizi?” (Robert D. Ballard)

„Nu te teme niciodata de umbre! Ele arata ca exista lumina prin apropiere.” (Gary Sinise)

„Egoismul este singurul anestezic pe care natura i-l ofera prostului ca sa-l ajute sa se suporte.” (Bellamy Broks)

„Fiecare viata îsi are scopul ei.” (Ioan Botezatorul – Close To Jesus: Mary from Magdala)

„Destinul nu este o problema de noroc, ci, cu siguranta, una de alegere.”

„Viitorul apartine acelora ce au crezut cu toata taria în frumusetea viselor lor.” (Eleanor Roosvelt)

„Cei ce urmeaza multimea sunt rapid înghititi de ea.”

„Actiunea este elocventa!” (Shakespeare)

„Nimic în viata nu e facut sa înspaimânte. E doar facut sa fie înteles.” (Marie Curie)

„Sansa este ceea ce se întâmpla atunci când pregatirea întâlneste ocazia.” (Elmer Lettermann)

„Ceea ce conteaza în viata este nu locul în care ne aflam, ci directia spre care ne îndreptam.” (Oliver Wendell Holmes)

„Nu este niciodata prea târziu sa fi ceea ce ai fi putut fi.” (George Elliot)

„La prostiile clovnilor râd doar prostii.”

„Atunci când evenimentele te depasesc, fa în asa fel încât sa se creada ca tu le-ai organizat.”

„Adevarul nu se confunda întotdeauna cu dreptatea.”(William Faulkner – Lectia de chimie )

„Oamenii exagereaza întotdeauna calitatile”

(culese si selectate de pe net)

„Vin vremuri grele”

Într-o dimineaţă, un tânăr artist intră într-o cafenea, fiind foarte entuziasmat că a fost angajat să picteze portretul unui om cu bani care avea o firmă de construcţii. În timp ce îşi savura cafeaua bucuros, văzu un ziar lăsat pe masa vecină în care era tipărit cu litere mari următorul titlu VIN VREMURI GRELE. Începu să se gândească tot mai mult la aceste cuvinte.      

Patronul cafenelei trecu să-l salute şi văzându-l îngrijorat, îl întrebă dacă s-a întâmplat ceva. Acesta i-a răspuns trist că trebuie să plece, căci “vin vremuri grele”, aşa că trebuie să muncească la lucrarea lui.

Patronul începu să se macine că poate chiar „vin vremuri grele”. Devenea din ce în ce mai îngrijorat pe măsură ce se gândea la vorbele tânărului. Îşi sună apoi soţia rugând-o să nu se supere dar că trebuie să-şi anuleze comanda pentru rochia cea nouă, deoarece este cam scumpă şi s-au anunţat „vremuri grele”.

Aceasta sună la magazinul unde îşi comandase rochia şi o rugă pe patroană să-i anuleze comanda. Îşi ceru scuze dar …„Vin vremuri grele” şi trebuie să facă economii.
Patroana n-a avut încotro şi a anulat comanda, dar îşi aminti că a auzit ea la ştiri cândva că „Vin vremuri grele”. Aşa că a sunat imediat la firma de construcţii pe care o angajase pentru executarea unei lucrări de extindere a magazinului. L-a anunţat pe constructor că va renunţa pentru moment la lucrare, deoarece “vin vremuri grele“ şi nu îşi poate asuma un asemenea risc în acest moment.
Constructorul s-a întristat la auzul acestei veşti, motiv pentru care s-a grăbit să-l sune pe tânărul artist spunându-i că doreşte anularea comenzii pentru portret, întrucât „vin vremuri grele” şi acesta nu este un moment potrivit să cheltuie banii pe lucruri artistice.
Copleşit de supărare, tânărul artist a acceptat cu resemnare vestea, că doar s-a întâmplat aşa cum a anticipat. Simţindu-se trist, porni înspre cafeneaua favorită să-şi înece amarul cu un pahar de vin.
În timp ce stătea din nou aşezat la masa lui, zări ziarul pe care scria „Vin vremuri grele”. De data asta s-a ridicat şi a luat ziarul pentru a-l cerceta mai bine. Data ziarului era de acum 5 ani.
Morala: Gândurile şi cuvintele noastre ne creează realitatea în care trăim.

 

Albrecht Dürer

În secolul al XV-lea, într-un oraş micuţ locuia o familie care avea 18 copii. Pentru a-şi întreţine familia tatăl, bijutier de profesie, era nevoit să lucreze chiar şi 18 ore pe zi pentru a le oferi mâncare. În plus se mai ocupa şi cu orice altceva găsea de lucru prin vecinătate. 

În ciuda condiţiei lor nevoiaşe, doi dintre copiii familiei, cei mai mari, vroiau să-şi urmeze visul lor, acela de a-şi valorifica talentul pentru desen. Ei erau conştienţi de faptul că tatăl lor nu-şi permitea să-i trimită să studieze la Academia de la Nürenberg.

După lungi discuţii noaptea în patul lor aglomerat cei doi au stabilit un pact. Vor da cu banul iar cel care va pierde va munci la mină şi va câştiga bani pentru a-l susţine pe celălalt să studieze la Academie. Apoi după ce fratele care va câştiga va termina Academia, după 4 ani îl va susţine pe celălalt să-şi completeze studiile, fie prin vânzarea operelor sale, fie muncind de asemenea la mină.
Intr-o duminică după slujba de la biserică au dat cu banul iar Albrecht Dürer a câştigat şi a plecat la Nürenberg. Albert a plecat în minele periculoase şi timp de patru ani şi-a susţinut fratele cu bani. Lucrările fratelui sau au făcut imediat senzaţie. Gravurile lui, sculpturile şi pânzele cu ulei erau mai bune decât ale multor profesori iar atunci când a absolvit ajunsese să câştige sume importante.

Când s-a întors în satul sau familia a dat o cină pentru a-i sărbători triumfala întoarcere acasă. După o masă lungă şi memorabilă din care n-au lipsit muzică şi râsul, Albrecht s-a ridicat din capul mesei pentru a ţine un toast pentru cel mai iubit dintre fraţii săi, pentru anii de sacrificiu pe care i-a îndurat pentru că el să-si îndeplinească visul. Şi cuvintele de încheiere au fost: ”si acum Albert, cel mai binecuvântat frate al meu, acum e rândul tău. Acum te poţi duce la Nürenberg să-ţi urmezi visul şi eu voi avea grijă de tine!”.
Toate capetele s-au întors cu nerăbdare spre celălalt capăt al mesei unde stătea Albert. Lacrimile îi curgeau pe faţa palidă iar capul plecat şi-l mişcă dintr-o parte în alta, în timp ce repeta în continuu ”nu, nu, nu”. În final Albert s-a ridicat şi şi-a şters lacrimile de pe obraji şi a privit spre figurile care îi erau dragi. Apoi, ţinându-şi mâinile aproape de obrazul drept a spus blând. ”Nu, frate, nu pot să merg la Nürenberg. Este prea târziu pentru mine. Uite, uite ce au făcut cei 4 ani de muncă în mină mâinilor mele. Oasele de la fiecare deget au fost strivite cel puţin o data, iar în ultimul timp sufăr de artrită care mi-a afectat atăt de rău mâna dreaptă încât nu pot nici măcar să ţin paharul pentru a toasta cu tine… cu atât mai mult să fac linii delicate pe pânză, cu pensula sau creionul. Nu frate, pentru mine e prea târziu.”

Mai mult de 450 ani au trecut. Până acum sute de capodopereale lui Albrecht Dürer: portrete, schiţe, desene în cărbune, gravuri etc. sunt expuse în orice muzeu mare din lume. Cel mai ciudat lucru este că ţie îţi e familiară doar una singură, a cărei reproducere o poţi avea acasă sau la birou.
Într-o zi, pentru a-i aduce un omagiu lui Albert pentru tot sacrificiul sau, Albrecht Dürer i-a pictat fratelui sau mâinile muncite cu palmele şi degetele subţiri îndreptate spre cer. Şi-a denumit opera simplu ”mâini”, dar lumea întreagă şi-a deschis imediat inimile spre capodoperă sa şi a redenumit tributul iubirii ”mâini în rugăciune”.

Data viitoare când vezi o copie a acestei creaţii emoţionante, mai priveşte-o odată. Da-i voie să-ţi amintească – dacă mai aveai nevoie – că nimeni, nimeni nu reuşeşte singur.

Este bine ne amintim sa multumim tuturor persoanelor si evenimentelor din viata noastra, Divinitatii… pentru ca azi eu sunt rezultatul a toate acestea! De aceea, azi… iti multumesc!

Craciunul nostru cel de toate zilele

Nu stiu cati dintre noi ne intrebam, acum in plina valtoare a cumparaturilor, pentru noi sau pentru cei dragi, aranjatul frezei, bucataritul si trimitera de felicitari online, de unde domle’ chestia cu mancatu’ din greu de porcarii acum, la celebrarea Crestina a nasterii Domnului nostru Isus Cristos. Care e treaba ?

Mi-aduc aminte cu mare placere si in acelasi timp tristete de cel ce a fost marele Radu Anton Roman, un suflet de roman autentic, imbibat de cunoasterea izvoarelor noastre culinare si folclorice autentice, nu numai in esenta lor, dar si in simtirea si parfumul spiritual ce rotunjeste calitatile acestui neam geto-dac de profunda existentialitate regionala.

Din cercetarile mele, am concluzionat ca lucrurile stau cam asa: intai au fost sarbatoriile pagane, cu elemente bahice si dionisiace in care erau tolerate unele abateri de la normele sociale. Lungile ierni antice, probabil si pline de zapezi, trebuiau marcate intr-un anume fel in care sa se asigure ca noua recolta agrara a anului ce va veni sa fie indestulatoare, chemand spiritele sa lucreze impreuna cu muritorii la aceasta lucrare divina.

Jocurile cu mastile din Balcani sunt prin urmare obiceiuri arhaice, agrare si pastorale, care „Se organizau în antichitate primavara, cand incepeau muncile agricole, dar reforma calendarului roman din anul 46 i.e.n. fixeaza data de 1 ianuarie pentru inceputul anului, in loc de 1 martie, si de atunci are loc mutarea obiceiurilor din primavara in plina iarna”.

„(…) Mastile de Anul Nou, capra, cal, urs, cerb, berbec, tap, cocostarc, struti, mosnegi isi au originea in indepartate rituri agrare si pastorale, rituri care au evoluat si s-au dezvoltat simultan cu riturile funerare si cultul mortilor stramosi.

Constituite in alaiuri de capre, cerbi, tapi, berbeci, boi, struti, cocostarci, cai si ursi, in sunetul talangilor, al zurgalailor, al fluierului si tobelor, mastile strabat si acum satele in ajunul si in ziua de Anul Nou, – amintind de serbarile bahice si dionisiace din antichitatea greco-romana, ca si, in general, de toate vechile serbari de pretutindeni legate de cultul fertilitatii si fecunditatii.

Prin urmare, asa cum scria cu ceva vreme in urma si Mircea Eliade: „Avem destule probe ale mostenirii pagane, adica geto-dacice si daco-romane la romani. Este de ajuns sa te gandesti la cultul mortilor si la mitologia funerarã, la riturile agrare, la obiceiurile sezoniere, la credintele magice etc., care, se stie, persista abia schimbate de la o religie la alta, timp de milenii.”

Peste aceste sarbatori ancestrale agrare si de comemorare (revin poate obsesiv asupra faptului ca ce puteai altceva face in lungile asteptari din timpul lunilor de iarna la tara) s-au suprapus Saturnaliile romane (la inceputul mileniului I I.H. zeul Saturn se celebra intre 17 si 23 decembrie), apoi nasterea zeului solar de origine iraniană, Mithra( sa nu uitam de asemanarea scrierii de pe Tablitele de la Tartaria si scrierea sumeriana). Mai mult de un mileniu crestinii au sarbatorit Anul Nou in ziua de Colinde (25 decembrie) in imediata apropiere a solstitiului de iarna: la Roma pana in secolul al Xlll-lea, in Tarile Romane pana la sfarsitul secolului al XlX-lea. La romani amintirea acelor vremuri este inca proaspata de vreme ce in unele sate banatene si transilvanene ziua de 1 ianuarie se numeste Craciunul Mic, nu Anul Nou.

Pornind de la interpretarea unor texte biblice, parintii Bisericii au fixat dubla naştere a lui lsus, fizica si spirituala, in a sasea zi a Creatiei numarata dupa Anul Nou celebrat pe atunci la Calendele lui Ianuarie. Ulterior, au lasat pe loc, la 6 ianuarie, Botezul sau nasterea spirituala si au mutat nasterea propriu-zisă pe 25 decembrie, peste ziua de nastere a unor divinitati anterioare (Craciun, Saturn, Mithra).

Iata cum suprapunerea mai multor randuri de celebrari si credinte pagane, romane si crestine au condus la amestecul de traditie si credinta crestina pe care il traim astazi: ciclul sarbatorilor de Craciun si Anul Nou pana la Bobotează, care formeaza si pastreaza elemente comune, caracteristice scenariului (re)naşterii rituale, intr-un vartej ametitor de evenimente si transpunerea intr-un plan existential deasupra materialitatii (ce ne omoara zi de zi): sacrificiul ritual (al porcului la Ignat la 20 decembrie, animal care reprezentă la unele popoare ale Antichitatii spiritul graului); prepararea alimentelor rituale, abundenţa obiceiurilor si credinţelor care ilustrau degradarea timpului şi crearea stării de haos dinaintea Creaţiei (credinţa că se deschid mormintele si cerurile pentru a reveni printre cei vii spiritele mortilor, excesele de bautura, mancare, distractie, avalanşa cuvintelor şi expresiilor licentioase, dansul ritual al Perinitei, jocurile grotesti ale unor masti etc.); momentul culminant al „sfarsitului” Anului Vechi, al divinitatii adorate si al Lumii prin Stingerea rituala a luminilor la cumpana dintre ani, la miezul noptii de Craciun sau de Anul Nou; nasterea divinitatii si a timpului prin Aprinderea luminilor; explozia de bucurie, insotită de imbratisari si felicitari, ca lumea a fost salvată de la pieire; alungarea spiritelor malefice prin strigate, pocnituri şi zgomote produse de bice, tulnice, buhaie, faclii, purificarea oamenilor prin stropitul cu apa si prin scaldatul feciorilor in apa rece a raurilor, curatirea vazduhului prin alergatul cailor; Colindatul, Pluguşorul, Semanatul, Sorcova, etc.

Vechimea şi suprapunerea sărbătorilor creştine peste cele precrestine, a celor romane si orientale peste cele autohtone, geto-dace, au dat nastere unei realitati spirituale unice in Europa. Sarbatoarea dedicata zeitatilor ancestrale din perioada solstiţiului de iarna, peste care creştinismul a suprapus Naşterea Domnului Isus, sărbătorile Crăciunului durează, în sens restrîns, trei zile (25-27 decembrie) sau, în sens larg, 19 zile (20 decembrie-7 ianuarie). Obiceiurile, actele rituale şi practicile magice prin care se reactualizează şi recreează simbolic lumea nouă, în primul rînd prin naşterea şi moartea anuala, se grupează în două perioade simetrice, despărţite de momentul „tăierii timpului” şi de unde se începe numărarea zilelor.

E, acu vine si partea urata a lucrurilor, adaugarea peste spiritualitatea romaneasca a marketingului occidental, a lu’ „mos Craciun”, care chiar n-are nici o treaba cu noi. Chestia cu sania trasa de reni, cu pusul cadorilor de catre un mos, dupa unii usor alcoolic, care desi obez se streacoara intodeauna prin cosul stramt unde arde un foc sanatos, ca deh e iarna, este de-a dreptul iritanta. Trece el peste toate cele si arunca degraba in sosetute niscaiva cadouri, care de buna seama se potriveau cu dorintele mai tinerilor familiei, urmare unor scrisorele trimise cu ceva vreme in urma. Probabil ca propitarii fabricutei de jucarii, care cu siguranta s-a mutat in china de la cercul polar, in actuala criza economica, isi freaca vanjos mainile si isi pipaie buzunarele cu mare bucurie la vreme de sarbatoare crestina.

Sub influenţa creştinismului, Nasterea lui Isus Christos – Mantuitorul nostru, „nasterea inaintea tuturor sfiintilor”, nu avea cum sa nu se adauge la vechile sarbatori pagane, prilej de bucurie, implinire spirituala si satisfactie interioara. Este momentul cand trecem peste dificultatile materiale si, bogat sau sarac, simtim aura protectoare divina ca ne urmareste pe cei ce cred in Dumnezeu si le indruma pasii in viata materiala vremelnica.

Craciun fericit !

(text propriu amestecat bine cu preluari si prelucrari din surse online)

Dragostea si mania

„În timp ce un om isi schimba roata la maşina nouă, baietelul lui de 4 ani a luat o piatra ascuţită si a inceput sa zgârie aripa maşinii. 
Mânios, barbatul a luat mâna copilului şi l-a lovit peste ea de multe ori, fără să-şi dea seama ca avea în mână o cheie.
La spital, copilul si-a pierdut toate degetele din cauza numeroaselor fracturi. Când si-a văzut tatal… copilul a intrebat cu ochii plini de durere: „Tati, imi vor creşte degetele la loc?”.
Barbatul a ramas impietrit de durere; s-a intors la masina si a lovit-o de mai multe ori. Devastat de propriile lui fapte… stand in fata masinii s-a uitat la zgarieturi; baietelul scrisese: „TATI, TE IUBESC”.

Mânia si Dragostea nu au limite; alege-o pe cea din urma pentru a avea o viata minunata… Lucrurile sunt pentru a fi folosite, iar oamenii pentru a fi iubiti.
Dar problema lumii de astazi este ca Oamenii sunt folositi si lucrurile sunt iubite… in timpul acestui an, sa fim atenti si sa ne amintim: Lucrurile sunt pentru a fi folosite, iar oameniii pentru a fi iubiti.

O zi frumoasa!
Aminteste-ti mereu… vegheaza asupra gandurilor tale; ele vor deveni cuvinte. Vegheaza asupra cuvintelor tale; vor deveni fapte. Vegheaza asupra faptelor tale, vor deveni obiceiuri. Vegheaza asupra obiceiurilor tale, vor deveni un caracter. Vegheaza asupra caracterului tau; va deveni destinul tau.
Voia lui Dumnezeu nu te va duce niciodata acolo unde Harul lui Dumnezeu nu te va pazi.

(primita pe email, fara sursa)

Dalai Lama

„Ce ma surprinde cel mai mult la umanitate?

Omul isi sacrifica sanatatea pentru a face bani. Apoi isi sacrifica banii pentru a-si

recupera sanatatea. Apoi este atat de nerabdator cu gandul la viitor incat nu se bucura de prezent. Rezultatul este ca nu traieste in prezent, dar nici in viitor. Traieste de parca n-ar muri niciodata si apoi moare fara sa fi trait”

One true thing

„Now you listen to me because I’m only going to say this once…and I probably shouldn’t say it at all.

There is nothing that you know about your father that I don’t know.

Nothing.And understand better. Okay?    

You make concessions when you’re married a long time…that you don’t believe you’ll make when you’re beginning.

When you’re young, you say, „Oh, I’ll never tolerate…this or that or the other thing.,,

But time goes by, darling.

And when you’ve slept together a thousand nights…and you’ve smelled like spit-up from the babies when they’re sick…

and you’ve seen your body droop and get soft…and some nights you just think, „Oh, God, I’m not gonna put up with it another minute”.

But you wake up in the next morning…and the kitchen smells like coffee…

and the kids have their hair brushed all by themselves…and you look at your husband, and no…he’s not the person you thought he was.

But he’s your life.

And the kids and the house and everything that you do is built around him.

And that’s your life. That’s your history too.

And if you take him out, that’s like cutting his face out of all the pictures.

lt just makes a big hole and it ruins everything.”

(One true thing/Meryl Streep)

Aristotel

1. Nimeni nu este stăpân pe fericirea ta, de aceea, nu lăsa bucuria ta, pacea ta, în mâinile nimănui, absolut nimănui!
2. Suntem libeeri, nu aparţinem nimănui şi nu putem să vrem să fim stăpânii dorinţei, a voinţei sau a viselor cuiva.
3. Raţiunea viaţii tale eşti tu însuţi. Pacea ta interioară este scopul tău în viaţă.
4. Când simţi un gol în suflet, când crezi că încă îţi lipseşte ceva, deşi ai totul, păstrează gândurile tale pentru dorinţele tale cele mai intime şi cântă divinitatea care există în tine.
5. Renunţă să situiezi fericirea ta pe zi ce trece mai departe de tine!
6. Nu pune scopul mai departe de mâinile tale, îmbrăţişează pe cei care sunt lângă tine.
7. Dacă eşti preocupat de problemele financiare, de dragoste sau de relaţii familiare caută în interiorul tău răspunsul.
8. Tu eşti reflectarea a ceea ce gândeşti zilnic. Nu gândi rău de tine însuţi şi fii mereu prietenul tău cel mai bun!
9. A zâmbi înseamnă a aproba, a accepta, a uşura. Atunci va fi un surâs pentru a aproba lumea care vrea să-ţi ofere ce este mai bun.
10. Cu un surâs pe chip, oamenii vor avea cele mai bune impresii despre tine şi tu vei afirma despre tine însuţi că eşti „aproape” de a fi fericit.

Şi:

1. Munceşte, munceşte mult în favoarea ta!
2. Renunţă să accepţi fericirea fără eforturi!
3. Renunţă să ceri de la oameni ceeea ce tu însuţi nu ai cucerit pentru tine!
4. Critică mai puţin, munceşte mai mult!
5. Şi nu uita niciodată să mulţumeşti!
6. Mulţumeşte pentru tot ceea ce există în viaţa ta în fiecare moment, inclusiv durerea!
7. Înţelegera noastră despre univers încă este foarte mică pentru a judeca ce vrem să fie viaţa noastră.
8. Mărirea nu constă în a primi onoruri, ci în a le merita!
9. A zâmbi înseamnă a aproba, a accepta, a uşura. Zâmbeşte cu toată inima ta şi din tot sufletul tău.
10. Sufletul este egal cu egalitatea.

Zoe Dumitrescu Busulenga

„Per total nu m-am gandit niciodata la mine. Nu m-am socotit o persoana atat de importanta incat sa ma privesc ca pe un obiect demn de contemplat. M-am vazut pe bucati. Iar opiniile pe bucati erau foarte diverse, raportat la functia pe care o indeplinea fragmentul acela din mine. …Cand eram copil, eram foarte timida. Dupa parerea mea eram si foarte cuminte. Ma socoteam putin nedreptatita. In jurul meu erau copii foarte frumosi (verisoarele mele) care-mi dadeau complexe inca de atunci. Cu vremea mi-au mai trecut complexele. De toate nu am scapat insa nici pana azi. De cel mai grav, de timiditate, mai ales de timiditatea in public, nu m-am vindecat. In intreaga mea cariera universitara faceam puls peste 90 la fiecare curs si la fiecare seminar, ori de cate ori le vorbeam studentilor. Si aveam pana la sase ore pe zi. Eram inclestata, crispata, de fiecare data. Pe masura ce vorbeam, sub inraurirea ideilor care se succedau in mintea mea, aceasta stare se risipea. Tot din pricina conceptiilor mele despre ce ar trebui sa fie nobletea unui fizic nu m-am dus la mare decat dupa 50 de ani, cand am zis ca nu mai sunt femeie, sunt un obiect, deci ma pot expune. Am avut însa sansa (consolarea mai degraba) ca studentii mei se atasau foarte mult de mine. Asta era un medicament pentru complexele mele. Inaintea sfarsitului trebuie sa recitesc marile carti ale literaturii universale. …Reusesc sa stabilesc foarte usor punti de comunicare cu oamenii. Vin înca la mine oameni foarte tineri. Unii au legatura cu filologia, cei mai multi nu. Am legaturi foarte stranse cu Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi. In ultimii 4-5 ani aproape ca m-am stabilit la Manastirea Varatec. Stau acolo cel putin opt luni pe an. Respir in acel loc sacralitate. Vin tineri, si de la Teologie , si calugari, si ma viziteaza. Preocuparile mele au incetat sa mai fie exclusiv literare, au devenit si legaturi spirituale. Il caut pe Dumnezeu. ….Cei care ma viziteaza acum il cauta si ei. Unii, dintre calugarii mai varstnici, dintre preoti, L-au si gasit. Sunt pe calea unei nadejdi. Asa si reusesc sa ies din contingent. Altfel n-as putea sa traiesc cu usurinta in atmosfera actuala. Pentru ca formatia mea este de umanist, de carte, de cultura, asa cum o intelegeam pe vremuri noi, intelectualii. Aveam niste modele, pe care am incercat sa le urmam, scara de valori era cumva fixata. Traiam intr-o lume sigura, in masura in care cultul valorilor stabile iti poate da tie sensul unei stabilitati. …Azi, pentru mine personal, pentru cei putini ramasi din generatia mea, spectacolul lumii contemporane este dezarmant. Ma simt intr-o mare nesiguranta, pentru ca toata tabla de valori in care am crezut s-a zguduit. N-as vrea sa spun ca s-a si prabusit. Suntem insa nelinistiti, putin nedumeriti, suntem si tristi; ceea ce se petrece pe planeta nu-ti da senzatia unei linistiri iminente. Ce se intampla acum seamana cu perioada prabusirii Imperiului Roman, dar acele zguduiri erau provocate de venirea lui Iisus: era inlocuita o pseudo-spiritualitate cu spiritualitatea adevarata. Dar cine vine la noi astazi? Ai zice ca mai degraba vine Antihristul, nu Mantuitorul. Nadajduiesc ca omenirea sa-si revina din aceasta clipa de orbire, care cam dureaza. Opere care nu se mai citesc, lucrari muzicale care nu se mai canta… …Exista si o criza a culturii. Ma uit la programele Universitatilor. Nu mai gasesc nici urma de greaca, de latina. Respectul pentru clasici nu mai exista. Nu ne intereseaza trecutul, numai prezentul. Iar asta ne taie radacinile. O lume fara radacini este o lume fara morala. Se vorbeste putin si despre intelectualii dintre cele doua razboaie mondiale. Sunt nume care nu se mai pronunta, opere care nu se mai citesc, lucrari muzicale care nu se mai canta. Exista un fel de indiferenta fata de trecut. Lumea a inceput sa uite sa vorbeasca, pentru ca nu mai citeste. …Din fericire, mai sunt cativa scriitori din cei vechi. Nu stiu in ce masura mai sunt ei productivi. Primesc foarte multe carti, mai cu seama poezie. Sunt autori noi foarte tineri. Ma intreb insa de ce nu mai scriu cei vechi – D. R. Popescu, Breban, Balaita. Acum apar nume noi. Se fac tot felul de ciudatenii in numele postmodernismului. Am incercat sa aflu ce este postmodernismul. I-am intrebat pe ei. N-au fost in stare sa-mi raspunda. E o arta din cioburi – totul este faramitat – mi s-a spus. Dar Spiritul are o facultate: aceea de integrare, de a face din fragmente o totalitate. Asta au facut clasicii. Azi am senzatia ca traim procesul invers – ne diseminam, ne risipim. …Eu nu inteleg un lucru: cand e atata frumusete intreaga pe lume, cum pot sa ma duc sa ma uit la firimituri, cand eu am bucuria integrala a frumusetii? Si, daca faramitam frumusetea, cum vom mai putea face drumul invers? Credeti ca de la manele ne vom mai putea intoarce la Johann Sebastian Bach? …De la Freud incoace s-a produs o mutatie: s-a pus sexul in locul capului. Asta e tristetea cea mai mare. Vedeti, la noi, la romani, exista o cuviinta. Anumite cuvinte nu se pronuntau – nu erau niste tabu-uri, dar exista o pudoare. Acum „cuviinta”, cuvantul acesta, a disparut din dictionar. …Nu am prejudecati de nici un soi, dar felul in care ne purtam ucide frumusetea. „Trupul este cortul lui Dumnezeu”, a spus Pavel. Ce facem noi cu el? il expunem, ca pe o bucata oarecare de carne. E cumplit. Cumplit e si ceea ce s-a intamplat cu relatiile dintre femei si barbati. Dupa parerea mea, aici s-a savarsit o crima. Fiorul primei întalniri, dragostea, asteptarea casatoriei, toate astea au disparut. Ce se intampla cu noi? Eram un popor de tarani cu frica lui Dumnezeu. La sat inca s-au mai pastrat bunele obiceiuri. Oamenii nu sunt bantuiti de patima carnii care se expune. Nu se vorbeste urat, si asta e bine. Mantuitorul este in noi, e lumina necreata, si noi il pironim cu fiecare cuvant al nostru, rau sau murdar. …Pentru mine, marea poezie a fost intotdeauna baia de frumusete in care m-am cufundat cand am avut nevoie de intrarea in alta dimensiune. Poezia tine, dupa parerea mea, de partea cea mai ascunsa, cea mai intima a fiintei noastre. Poezia echivaleaza aproape cu o rugaciune. In poezie te cufunzi pentru a te intoarce cu frumusete. In rugaciune intri pentru a te integra absolutului.

…Pentru ca intram in zona computerului, am pierdut placerea de a citi. Eu sunt un cetatean al Galaxiei Gutenberg. Umanismul culturii se sprijina pe lectura, nu pe imagini fugitive. Lectura iti lasa popasurile necesare pentru reflectie, pentru meditatie. Pierderea obisnuintei lecturii este pericolul cel mai mare care ameninta planeta, pentru ca slabeste intelectul, puterea de gandire, si te face sa uiti limba. Chiar si eu, dupa ce am stat cinci ani in Italia, la intoarcere a trebuit sa pun mana pe Eminescu si pe Sadoveanu, ca sa-mi refac limba. …Moartea pentru mine inseamna eliberarea de acest trup. Trecerea in lumea celor vii. Lepadarea acestui trup vremelnic si trecerea in lumea celor vii. Nadajduiesc. Daca merit. Asta numai Mantuitorul stie.”

Mental

Daca treci pe la gradina zoologica vei vedea ca elefantul este legat doar cu o sfoara, relativ subtire comparativ cu dimensiunile sale si cu toate acestea el nu incearca sa rupa franghia si sa fuga. Ceva il tine pe loc, desi oricand ar putea pleca liber. Observand aceasta situatie, cineva a avut curiozitatea sa intrebe cum de se intampla asa ceva, cum e posibil. Ingrijitorul animalelor a raspuns ca inca de mici elefantii sunt legati cu aceeasi sfoara, dar la varsta aceea grosimea sforii este suficienta sa-l tina in loc pe puiul de elefant naravas. Pe masura ce cresc, elefantii se obisnuiesc cu sfoara si ideea ca fiind legati nu pot fugi, desi ei in realitate ar putea face oricand acest lucru fiind opriti de o conditionare mentala a trecutului. O forta extraordinara este oprita doar de o idee, de o mentalitate.

Ei bine, exista o stare a mintii noastre, pe care o putem numi „fixatie” sau „blocaj mental” prin care si noi oamenii trecem. Un esec ne marcheaza pentru o lunga perioada de timp, blocand orice initiativa. Refuzam sa mai incercam ceva nou si provocator datorita acestui blocajului mental.

Nu renunta la ideile tale, mergi pana la capat, incearca !

„Incercarea ta ar putea esua, dar nu esua in a face o incercare”

„Alege sa nu accepti frontierele false si limitarile din trecut”

(traducere si adaptare dupa un text circulat pe net in limba engleza)

Nicolae Steinhardt

„Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort,
în el începe să lucreze trufia. 
Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte,încă, în viciul său.

Dacă unul îşi reprimă cu sîrg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul, care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte!
Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decît păcatul însuşi.
Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încît ne umple sufletul de venin.

Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgîrciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti.
Drumul către iubire se îngustează cînd ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor.
Blîndeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie,
dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori…
Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie este menit a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat.
Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre.
Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.

Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mîncăruri gustoase şi alese,mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn, pentru ca, în ziua următoare, înebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte.
Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare a orgoliului şi a izbînzii trufaşe asupra poftelor…
Dar, dincolo de orice, trufia rămîne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă.
Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării.
Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii,
dar ea nu rămîne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean.
Îngîmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.

Slăbeşte, bucură-te şi taci!
Lasă-te de fumat,bucură-te şi taci!
Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie
şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus.
Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă,
nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămîne, poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.

Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă.
O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles.
O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă.
Grăsimea este profesorul grasului.
Viciul este profesorul viciosului.
Şi, în viaţa noastră nu există profesori mai severi decît viciileşi incapacităţle noastre..”

„Acum stiu, stiu ca orice ura, orice aversiune, orice tinere de minte a raului, orice lipsa de mila, orice lipsa de intelegere, bunavointa, simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul gratiei si gingasiei unui menuet de mozart… este un pacat si o spurcaciune;
nu numai omorul, ranirea, lovirea, jefuirea, injuratura,alungare a,
dar orice vulgaritate, desconsiderarea, orice cautatura rea, orice dispret, orice rea dispozitie este de la diavol sistrica totul.

Acum stiu, am aflat si eu… „

Nu rupeti liliacul !

Scumpele si dragele mele doamne si domnisoare,

Zilele trecute bunul Dumnezeu ne-a blagoslovit cu minunea din fiecare primavara – inflorirea liliacului. Nu as fi tulburat linistea voastra si a spatiului virtual, daca in frumoasa zi de Paste, n-as fi zarit in timp ce priveam pe fereastra, o doamna, altfel distinsa si dichisita, care cu mare naduf se straduia prin boscheti sa rupa frumusetea de liliac daruita spre desfatarea noastra. Se pare insa ca unele persoane dragalase se gandesc, in egoismul lor, ca frumusetea ce ne inconjura este numai si numai a lor.

Doamnelor si domnisoarelor, rogu-va din suflet, nu mai rupeti liliacul si mai mult decat atat atat, nu-l cumparati nici de la florarese, pentru ca locul si frumusetea liliacului sta in verdele din gradina si nu in vaza de pe masa. Inutil sa detaliez si rolul biologic al florii in viata plantei si a mediului, pentru ca va este deja cunoscut.

Va multumesc stimate doamne si domnisoare, pentru ascultare si intelegerea frumusetii celor ce ne inconjura spre bucuria tuturor.

Nu rupeti liliacul !

Hristos a înviat!

Hristos a înviat! Adevărat a înviat!

Christ is Risen! Indeed, He is Risen!

Christus ist auferstanden! Er ist wahrhaftig auferstanden!

Christus resurrexit! Resurrexit vere!

Cristo è risorto! È veramente risorto!

Le Christ est ressuscité! Vraiment Il est ressuscité!

Cristo ressuscitou! Verdadeiramente ressuscitou!

Cristo ha resucitado! Verdaderamente, ha resucitado!

Христос Воскресе! Воистину Воскресе!

Kristus Vstal A Mrtvych! Opravdi Vstoupil!

Kristus vstal zmŕtvych! Skutočne vstal!

Chrystus Zmartwychwstał! Zaprawdę Zmartwychwstał!

Kristo’pastitaha! Satvam Upastitaha!

Քրիստոս յարեաւ ի մեռելոց՜ Օրհնեալ է յայտնութիւնն Քրիստոսի՜

Χριστός Ανέστη! Αληθώς Ανέστη!

Hristós diril-Dí! Hakíkatén diril-Dí!

ハリストス復活！実に復活！

Meshiha qam! Bashrira qam!

Al-Masih-Qam! Hakkan Qam!

Japonia

10 lucruri de învăţat din Japonia           

1. CALMUL
Nici o imagine cu lovituri in piept sau durere sălbatica. Durerea în sine a fost  elevata.

2. DEMNITATEA
Cozi disciplinate la apă şi alimente. Nici un cuvânt sau gest dur.

3. CAPACITATEA
Arhitecţi incredibili, de exemplu. Clădirile s-au legănat, dar nu au căzut.

4. GRATIA
Oamenii au cumparat doar ceea ce au nevoie zilnic, astfel încât toată lumea sa obţina ceva.

5. ORDINEA
Fara jafuri în magazine. Fara claxoane şi depăşiri in trafic. Doar înţelegere.

6. SACRIFICIUL
Cincizeci de muncitori au rămas sa pompeze apa de mare în reactoarele N. Cum vor fi recompensati vreodată?

7. TANDRETE
Restaurantele au redus preţurile. Un ATM nepăzit este nefolosit. Cei puternici au grija de cei slabi.

8. FORMARE
Batranii şi copiii, toată lumea ştia exact ce să facă. Şi au facut exact doar ce trebuia.

9. MEDIA
A  manifestat o magnifica reţinere în buletinele de stiri. Nimic senzational. Doar reportaje calme.

10. CONSTIINTA
În cazul în care cade curentul într-un magazin, oamenii pun lucrurile înapoi pe rafturi şi pleaca în linişte.

Asa sa ne ajute Dumnezeu sa fim si noi!

(sursa anonima)

Priveste in jur

Proprietarul unei mici ferme, prieten al poetului Olavo Bilac, l-a intalnit pe acesta pe strada si i-a spus: “Dle Bilac, as dori sa vand mica mea ferma, pe care tu o stii foarte bine.  Ai putea, te rog, sa-mi scrii un anunt pentru asta?”        

Bilac a scris: “De vanzare, o proprietate frumoasa, unde pasarile canta in zori, in padurea imensa brazdata de ape repezi, stralucitoare si inspumate. Casa este scaldata de lumina la rasaritul soarelui, iar  veranda ofera umbra protectoare dupa-amiaza.

Dupa un timp,  poetul isi intalneste prietenul si il intreaba daca a vandut proprietatea.

Acesta ii raspunde: “M-am razgandit. Cand am citit ce ai scris, am realizat cat  este de valoroasa  pentru mine”.

Adeseori subestimam lucrurile bune din jurul nostru, pe care le avem deja, cautand mirajul falselor comori. De multe ori, suntem nepasatori fata de copii, de familie, de prieteni, de profesie, de cunostintele acumulate in ani de zile, de sanatatea noastra, de toate lucrurile bune din viata amicilor si a celor dragi. Aruncam atat de usor pe fereastra ceea ce Dumnezeu ne-a dat, lucruri care au fost cladite cu mare grija si efort.

Priveste in jur si apreciaza ceea ce ai:  casa ta, cei dragi, prietenii pe care poti conta, cunostintele pe care le-ai dobandit, starea buna de sanatate si toate lucrurile frumoase din viata, care sunt cu adevarat pretioase pentru tine.  Pretuieste relatiile cu semnii tai – nu mai putem arata dragostea noastra celor pe care ii iubim dupa ce ei au murit. Este inutil sa vrei sa refaci ceva ce acum ai facut cu neglijenta. Este mai bine sa apreciezi si sa faci lucrurile bine acum.

Fii increzator ca Dumnezeu iti va da curajul necesar pentru a fi sigur de victorie in lupta cu dificultatile vietii, pentru ca Dumnezeu iti va da din abundenta tot ceea ce ai tu nevoie.

Pretuieste si apreciaza familia ta;

Tot ce faci, fa cat mai bine posibil;

Intotdeauna pretuieste si apreciaza colegii de munca.

Cauta sa imbunatatesti tot ce este in jurul tau.

In loc sa te izolezi, din cauza slabiciuni sau a esecului, cauta sa investesti in prietenie adevarata si constructiva.

Credinta in Dumnezeu este necesara pentru a intari stima de sine in confruntarea cu problemele zilnice. (text preluat din surssa anonima si adaptat Marii Sarbatori Crestinesti a Invierii Domnului nostru Isus Christos)

Paste fericit !

zicerile zilei

Search a beautiful heart not a beautiful face.   
Beautiful things are not always good
But good things are always beautiful.

 

***

 

„Be ashamed to die until you have won some victory for humanity.”    Horace Mann (1796 – 1859)

***

Among the last words of Alexander the Great when he was asked:

– Who will inherit you?

– The strongest

***

When Antonio was defeated by Octavos, he said while dying in the hands of Cleopatra: I did not fall in a humiliating way, I am a Roman slain by another Roman

***

 

„It is weakness rather than wickedness which renders men unfit to be trusted with unlimited power.” – John Adams, 1788

 

 

pe o coala de hartie – Omul

Omul trebuie sa lupte contra temerii, sa obtina incredere in fortele proprii, sa aiba convingerea ca poarta in el   posibilitatile rezolvarii tuturor problemelor. Temerea potenteaza energii negative ce strica echilibrul fiintei umane;

Omul trebuie sa se realizeze ca personalitate indiferent de dificultatile ce ii stau in cale;

Omul trebuie sa-si impuna calmul desavarsit, seninatate in fata tuturor evenimentelor vietii. Agitatia, nervozitatea nu-l vor ajuta cu nimic, din contra il vor afunda in ura si nebunie;

Omul nu trebuie sa fie tulburat de curgerea timpului, trebuie sa aiba taria de a astepta;

Omul trebuie sa fie permanent activ, extinzand autocontrolul si autocunoasterea;

Omul trebuie sa iubeasca neincetat, sa radieze iubire, prin daruire de sine si sa respecte semenul;

Omul trebuie sa-si mentina curatenia interioara si exterioara;

(gasite pe o coala veche de hartie, cu insemnari din adolescenta)

27 de legi pentru tine

1. Legea dragostei

Iubeste-te pe tine si iubeste pe toata lumea ca pe tine insuti. Toate celelalte legi i se subordoneaza acesteia si nu intra in contradictie cu ea. Este o regula biblica. Se aplica la tot ceea ce facem caindivizi, familii, oameni de afaceri, organizatii, tari. Are o bogatie/valoare universala.

2. Legea cauza-efect

Exista o ordine universala. Nimic nu este accidental. Nu exista coincidente sau intamplari. Totul se intampla cu un motiv. Pentru fiecare efect exista o cauza sau un set de cauze, pe care uneori levezi si le intelegi, alteori nu.

3. Legea gandirii

Gandurile se materializeaza. Noi suntem si devenim ceea ce gandim.

4. Legea echivalentei mintalePentru a avea succes in ceva, trebuie sa ai o imagine clara a aceluisucces in mintea ta, o imagine mintala a ideii de succes, o viziune.

5. Legea corespondentei

Viata ta exterioara este o oglinda a celei interioare. Exista ocorespondenta directa intre experientele si gandurile tale pe de oparte si ceea ce ai in viata de zi cu zi pe de alta parte.
6. Legea credintei

Orice crezi cu adevarat devine realitate (inclusiv credinta ta cameriti succesul).

7. Legea valorii

Ceea ce crezi si apreciezi cu adevarat se reflecta in ceea ce faci, chiar daca poate cuvintele tale sugereaza altceva.

8. Legea motivatiei

Tot ceea ce faci este declansat de dorintele tale interioare, nevoi siinstincte, multe dintre ele venind din subconstient fara sa ai habarde ele.

9. Legea activitatii subconstiente

Subconstientul tau te avertizeaza despre lucrurile din jur, inconcordanta cu dorintele si grijile tale cele mai puternice. Importante sa iti asculti intotdeauna inima si nu mintea.

10. Legea expectantei

Ceea ce preconizezi ca se ve intampla, chiar se va materializa. Frica se materializeaza intotdeauna. La fel si iubirea.

11. Legea concentrarii

Indiferent asupra a ce te concentrezi si la ce te gandesti in modrepetat, acel ceva devine din ce in ce mai mult o parte a vietii taleinterioare.

12. Legea obisnuinteiAproape tot ce faci este automat, rodul unui obicei. Obisnuintele carete indeparteaza de telurile tale trebuie schimbate.

13. Legea atractiei

Suntem cu totii niste magneti vii. Atragi oameni, intamplari siimprejurari care se armonizeaza cu gandurile tale dominante. Tugenerezi tot ceea ce se intampla in viata sau in jurul tau.

14. Legea alegerii

Esti liber sa alegi ceea ce gandesti si in consecinta esti liber sa alegi toate celelelte parti ale vietii tale. Meriti tot ceea ce ai sice ti se intampla pentru ca tu ai ales asa.

15. Legea optimismului

O atitudine mentala pozitiva merge mana in mana cu succesul si fericirea. Optimismul te face placut si mai susceptibil de a reusi.

16. Legea schimbarii

Totul se schimba, nimic nu este fix. Daca nu profiti de schimbare veideveni victima ei.

17. Legea controlului

Ai o parere buna despre tine insuti atunci cand simti ca iti controlezi propria viata. Si esti absolut liber sa o faci si sa ai viata pe care ti-o doresti.

18. Legea responsabilitatii

Esti pe deplin responsabil de ceea ce esti, ceea ce ai, ceea ce devii si de tot ceea ce reusesti sau nu.

19. Legea compensatiei

Cu ceea ce contribui sau investesti, aceea vei obtine. Intotdeauna vei primi exact ceea ce oferi.

20. Legea serviciilor

Recompensa ta va fi direct proportionala cu valoarea serviciilor aduse celorlalti (sau, cum se spune, fii un stapan cu inima unui servitor).

21. Legea efortului aplicat

Toate lucrurile sunt sensibile la efort. Cu cat te implici mai mult,cu atat devenii mai “norocos.”

22. Legea supra-compensatiei

Trebuie ca intotdeauna sa “investesti” mai mult decat obtii; altfel nuvei obtine niciodata mai mult decat ai in acest moment. Trebuie sa faci mai mult pentru ceea ce esti “platit” pentru ca in timp sa fiirasplatit cu mai mult pentru ceea ce faci. Principiul este “ofera mai intai pentru a primi mai tarziu.”

23. Legea “pregatirii”

Performanta vine in urma unei pregatiri intense. Adevaratii profesionisti investesc mai mult timp decat altii in pregatire.

24. Legea eficientei fortate

Pe masura ce actionezi devii mai eficient. Niciodata nu ai timp sa lefaci pe toate, dar ai suficient timp sa faci lucrurile cu adevaratimportante.

25. Legea deciziei

Orice salt inainte isi are radacina intr-o decizie hotarata de a actiona. Si daca o faci cu indrazneala, vei avea de partea ta unsprijin nebanuit si neasteptat. Trebuie doar sa ai curaj.

26. Legea creativitatii

Orice progres incepe cu o idee in mintea cuiva. Poti face absolutorice iti doresti, oricat de nebunesc ar putea sa para acel ceva. Inflexibilitatea te poate face sa ratezi oportunitati.

27. Legea perseverentei

Abilitatea de a persevera, in ciuda obstacolelor si a dezamagirilor, denota incredere in tine insuti. Perseverenta este “o calitate de fier” in drumul spre succes, nu trebuie sa renunti niciodata lalucrurile in care crezi sau pe care ti le doresti cu adevarat

Charlie Chaplin

”În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am înțeles că în toate împrejurările, mă aflam la locul potrivit, în momentul potrivit. Și atunci, am putut să mă liniștesc.Astăzi, știu că aceasta se numește … Stimă de sine.
În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am realizat că neliniștea și suferința mea emoțională, nu erau nimic altceva decât semnalul că merg împotriva convingerilor mele.Astăzi, știu că aceasta se numește … Autenticitate.
În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să doresc o viață diferită și am început să înțeleg că tot ceea ce mi se întâmplă,contribuie la dezvoltarea mea personală.Astăzi, știu că aceasta se numeste … Maturitate.
În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am început să realizez că este o greșeală să forțez o situație sau o persoană, cu singurul scop de aobține ceea ce doresc, știind foarte bine că nici acea persoană, nici eu însumi nu suntem pregătiți și că nu este momentul …Astăzi, știu că aceasta se numește … Respect.
În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am început să mă eliberez de tot ceea ce nu era benefic … Persoane, situații, tot ceea ce îmiconsumă energia. La început, rațiunea mea numea asta egoism. Astăzi, știu că aceasta se numește … Amor propriu.
În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să-mi mai fie teamă de timpul liber și am renunțat să mai fac planuri mari, am abandonatMega-proiectele de viitor. Astăzi fac ceea ce este corect, ceea ce îmi place, când îmi place și în ritmul meu. Astăzi, știu că aceasta se numește … Simplitate.
În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să mai caut să am întotdeauna dreptate şi mi-am dat seama de cât de multe ori m-amînșelat. Astăzi, am descoperit … Modestia.
În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să retrăiesc trecutul şi să mă preocup de viitor. Astăzi, trăiesc prezentul, acolounde se petrece întreaga viață. Astăzi trăiesc clipa fiecărei zile. Și aceasta se numeste … Plenitudine.
În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am înteles că rațiunea mă poate înşela şi dezamăgi. Dar dacă o pun în slujba inimii mele, eadevine un aliat foarte prețios.şi toate acestea înseamnă … Să ştii să trăiești cu adevărat.” `
Nu trebuie sa ne temem de confruntari…
….Din haos se nasc stelele …